Obiectivul final al proiectului constă în realizarea practică a unui sistem de monitorizare şi comunicare cu persoane cu afecţiuni neuromotorii severe, la nivel de „prototip omologabil”, în 3 exemplare funcţionale şi testabile.

     Sistemul include două subsisteme, unul la pacient (un calculator pentru conducerea operaţiilor, senzori, display, difuzor şi cameră video şi subansamblul pentru comunicaţii radio) şi altul la supraveghetor (un calculator, PDA-uri, „smartphone”, căşti radio, emiţătoare, radioreceptoare miniatură) care asigură comunicaţii radio cu subsistemul pacientului.

     Obiectivele specifice propuse spre rezolvare sunt numeroase, printre cele esenţiale fiind:

(1) stabilirea tipului de comunicaţie adecvat tipului de afecţiune neuromotorie (vorbire, semne, expresii cheie);

(2) stabilirea modului de sesizare a voinţei pacientului, realizare ceea ce implică:

« realizarea/adoptarea de senzori adecvaţi detecţiei unor activităţi musculare sau vocale specifice şi voite;

« conceperea soft-ului pentru separarea semnalelor utile de artefacte (activităţi necontrolate);

« stabilirea modului (principiilor) de utilizare de către pacienţi a sistemului de comunicaţie;

« implementarea modului de detecţie a voinţei pacientului prin tehnici „eye tracking”: electromiogramă oculară (EOG) şi analiza video a deplasării globilor oculari.

(3) selecţia semnelor, cuvintelor cheie, a poziţiilor semnificative;

(4) stabilirea tipului de transmisie – analog sau digital, simple sau cu acces multiplu etc.;

(5) stabilirea sistemului de comunicaţie: reţea, Ad Hoc sau „peer-to-peer”; stabilirea puterii de emisie, şi a altor caracteristici ale radioemiţătorului; stabilirea caracteristicilor radioreceptorului.

Peste toate acestea, la nivel de sistem, se impune:

(6) problema unui protocol general de funcţionare;

(7) problema instruirii supraveghetorului în utilizarea aparatelor şi, foarte important:

(8) elaborarea unei/unor proceduri preliminare de educare a pacienţilor în utilizarea sistemului (procedurile eficiente, „finale” pot fi stabilite numai experimentând, cu sisteme finalizate);

(9) elaborarea unui set de instrucţiuni pentru utilizarea sistemului de comunicaţie;

(10) valorificarea muncii depuse şi a rezultatelor obţinute (diseminarea rezultatelor).